O recuperare necesară pentru istoria Banatului

Istoria și cultura sunt mult mai mult decât hotărăsc la București programele de învățământ centralizate de ani mulți. O abordare de acest fel reducționist sărăcește inevitabil diversitatea bogată a moștenirii comune. Am mai spus-o pe la cursuri, pe la dezbateri, în scris și prin viu grai: spre exemplu – literatura din România nu este doar cea românească, este așa în proporție de 90% dar restul este literatură de alte limbi din România. Printre cei care s-ar înscrie aici avem un laureat al premiului Nobel pentru literatură, pe Herta Muller, scriind despre aceste locuri în vremea dictaturii cu meșteșug epic admirat, iată, în plan mondial. La fel și cu istoria, nu este toată dacă o vedem doar din perspectiva ”mare”, aceea a voievozilor și principilor Moldovei, Țării Românești și Transilvaniei. Dincolo de ei și de istoria lor se află istoria zisă măruntă de școala de la Annales, istoria regiunilor mai mici, a sangeacurilor otomane din Banat, a cetăților, orășelelor și a personalităților care au trăit, și au avut un rol istoric, cultural, pedagogic într-însele. Dacă nu le luăm în analiză pierdem o bogăție mare.

Pornind de la asemenea principii analitice și de filozofie a istorie, profesorul, pedagogul și istoricul Dumitru Tomoni din Făget este o prezență pilduitoare. Știe multe despre istoria locală și aceea a Banatului istoric și nu are odihnă în a le scrie, a le edita și a le face publice prin cărți, conferințe și monografii istorice ale unor evenimente locale, bănățene și transilvănene. Dumitru Tomoni se apleacă harnic asupra lor și înființează cu osteneală și neodihnă un muzeu al istoriei Făgetului în chiar centrul orașului, scrie cărți despre personalități ale locului pe care mulți dintre noi nu le știm și ne luminează despre viața și rostul lor în istorie, așa cum este prezentul op monografic George Gârda.  În slujba României mari, Editura Eurostampa, Timişoara, 2013.

Subiectul monografiei este viața unui fecior de plugari înstăriți. Tatăl lui George Gârda, „ocupa”, ne asigură Dumitru Tomoni, „funcţia de chinez (primar) şi se bucura de stima şi preţuirea consătenilor” într-o comună învecinată Făgetului. În 5/17 septembrie 1879, în localitatea Mănăştiur se naște viitorul avocat și poet în grai bănățean. Face școli înalte prin Budapesta, Facultatea de Drept a Universității de acolo susținut de o bursă de la marele mecena al tinerilor valahi, Emanoil Gojdu. Parcursul vieții studioase a lui George Gârda este urmărită de istoric cu acribie arhivistică ” La 5 octombrie 1901, se înscrie la Politehnica din Budapesta, Facultatea de Arhitectură, beneficiind de o bursă din partea Fundaţiei „Emanuil Gojdu”.După încheierea primului semestru, renunţă la bursă şi se transferă, la 15 ianuarie 1902, la Facultatea de Drept din Budapesta, pe care a absolvit-o în 1905, după care îşi începe practica de avocat stagiar în Lugoj sub îndrumarea avocatului Nichi Popovici. La 27 aprilie 1907, a obţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice la universitatea din Budapesta, iar pe 24 mai 1909 depune examenul de cenzură. Devenind avocat, îşi va deschide un birou avocaţial în Făget, unde va practica avocatura până la sfârşitul vieţii.” (op. cit. p. 16)    

Urmează apoi un parcurs civic al vieții, cum zicem astăzi, pe lângă cel profesional și literar al avocatului. Implicarea sa este politică în susținerea mișcării de emancipare națională, totul în straie culturale, un element de specificitate a românilor care erau și acționau mai degrabă ca o minoritate etnică în ciuda faptului că, în Banat cel puțin, erau de departe populație majoritară. Inevitabil apare în evocarea monografică a istoricului nostru, Lugojul vremii cu pleiada sa de oamenii politici și de cultură precum ” Coriolan Brediceanu, Valeriu Branişte, George Popovici, Ion Vidu, George Dobrin etc.” (op. cit. p. 18). La 17 ani participă Gârda, ca elev  „în Lugoj (la) prima adunare generală organizată de Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român („Astra”) (op. cit. p. 18). Informația se bazează pe studiile anterioare ale istoricului nostru care le și citează în sprijinul informației din studiul său monografic (Dumitru Tomoni, Adunările generale ale Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român „Astra” în Banat (1896-1948), Timişoara, Edit. Eurostampa, p. 35-54 (în continuare: Dumitru Tomoni, Adunările generale…).  

Nu insist, cartea este amplu documentată, cu multe referințe la publicistica cultural-politică a epocii, dovadă a efortului științific metodic, temeinic, realizat după toate canoanele ascetice ale cercetării. Adaug la acestea și foarte interesantele incursiuni în activitatea de poet dialectal a subiectului monografiei, cu o Addenda amplă care cuprinde creații literare, povestioare cu umor și empatie pentru tipuri țărănești bănățene, cuvântări politice ale avocatului încă din vremea vechiului imperiu (Discurs ţinut la adunarea Partidului Naţional Român de la Iablaniţa din 28 iunie /11 iulie 1911), apoi cuvântarea din România postbelică (1919, decembrie, 17. Discurs al lui G. Gârda în şedinţa Adunării Deputaţilor, în care a prezentat, în numele  deputaţilor bănăţeni, şi o declaraţie).

Nu trebuie uitate nici cuvântările și scrisorile deputatului George Gârda (Cuvântarea deputatului Făgetului la Adunarea generală a Asociaţiei învăţătorilor din judeţul Caraş-Severin, ţinută în Făget la 10-11 Septembrie 1922). Adăugăm scrisorile publice către Coriolan Brediceanu, Valeriu Branişte dar și aceea către Petru Groza. Să nu uităm nici bibliografia bogată și iconografia din paginile de pe urmă, bogate, cu fotografii și facsimile de epocă, toate acestea pentru a întregi activitatea bogată a unui politician, om de cultură și patriot bănățean onest, dedicat cu adevărat binelui public al lumii Făgetului, căruia i s-a dedicat de-a lungul întregii sale vieți. Într-un cuvânt o carte care, prin strădania temeinic-științifică a autorului, readuce în atenția opiniei publice o personalitate pe nedrept nesocotită în vremurile pe care le trăim.

Daniel Vighi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *